Capitolul 4 | TEZAURUL DIN VALE

Află cum ți-ai putea crea o situație personală a fluxului de numerar adunând toate informațiile referitoare la veniturile, economiile și cheltuielile tale, parcurgând capitolul 4 din Eu și banii | Un jurnal personal de aventuri financiare

Spor la lecturat!

Daniel: Imaginați-vă cum ne vom simți aflând misterele legate de bani din comunitatea noastră. Eu am convingerea că multe aventuri cu bani sunt încă nespuse celor tineri. Chiar ieri l-am auzit pe tataie vorbind șoptit cu nenea Sandu că există o comoară culturală ascunsă în vale! Dacă o găsim, eu cred că ne putem ajuta prietenii să devină mai educați din punct de vedere financiar, aflând astfel adevărul despre traseul banilor în satul nostru. 

Ana: O comoară culturală ascunsă? Asta sună palpitant! Dar cum o putem găsi? Nu avem suficiente cunoștințe, nici prea multe relații pentru a găsi indicii din izvoarele locale și nici banii necesari achiziției serviciilor digitale pentru a crea blogul.

Daniel: Ei bine, eu cred că putem implementa proiectul fără prea mult efort. Ne folosim ambiția, inteligența și ingeniozitatea. Fiecare vom contribui cu ceea ce cunoaștem, cu ceea ce știm să facem, folosindu-ne de talentele pe care le avem.

Rareș: Ai dreptate! Putem începe prin a cerceta și a aduna informații din cărți, resurse online și chiar prin a vorbi cu persoane din împrejurimi care ne-ar putea oferi sfaturi și furniza indicii. În plus, îi putem atrage în aventura noastră pe George și pe Ada. George citește mult și este pasionat de scris, iar Ada a cutreierat în lung și-n lat văile și dealurile acestea din dorința sa de a se conecta cu natura, desena și picta inspirată de flora și fauna înconjurătoare. Mai mult decât atât, Adei îi place să navigheze în lumea virtuală pentru că o atrage domeniul digital și comunică cu ușurință pe canalele de socializare.

Ana: Am o idee! Pentru că nu avem bani să cumpărăm cărți și să facem cercetare mergând la Biblioteca Națională, putem cutreiera zona pentru a vorbi cu oamenii mai în vârstă și în plus, putem vizita bibliotecile, muzeele, teatrele și casele de cultură din satele și comunele învecinate. Unul dintre curatori este prieten cu nenea Mihai, fratele bunicii noastre.

Daniel: Foarte bune ideile voastre. Cândva, bunica mi-a spus că în satul din deal trăiește un anticar bătrân care are o colecție impresionantă de cărți, manuscrise, ziare din vremuri apuse, monede, precum și o expoziție cu tot felul de tablouri, obiecte antice și contemporane lăsate moștenire aici sau aduse în acest areal.

Cu planul acesta foarte puțin schițat în minte, cei trei verișori planifică să se întâlnească curând cu Ada și George. Încântați de posibilitatea de a-și face noi prieteni, cu toții s-au bucurat de momentul întâlnirii care urma.

Imediat ce au făcut cunoștință, odată ce și-au împărtășit veștile unii altora, George le propune plin de încredere… Stabilim împreună ce informații avem nevoie, creăm o listă cu resursele necesare și apoi, povestim unii altora la ce ne pricepem mai bine fiecare. Dacă va fi cazul, am putea cumpăra compendii, ne abona la diferite baze da date sau explora diferite site-uri de specialitate. 

Daniel: Da, de aceea îmi închipui că ar fi potrivit ca fiecare să stabilim cu câți bani am putea contribui pentru proiectul nostru.

Ana: Super! Dar eu habar n-am pe ce bani aș putea miza. Este puțin probabil să pot economisi în următoarea perioadă și în plus, nici nu știu cum pot face asta.

George: Nimic mai simplu! Fiecare elaborăm propria listă cu cele mai recente venituri câștigate și cheltuieli efectuate, pentru a analiza cât mai concret cum ne-am utilizat banii în interes personal, pe ultimele 6 luni.

Rareș: La ce ne ajută o astfel de listă?

Ada: Eu cred că așa putem să calculăm care ne este venitul mediu câștigat lunar și care sunt categoriile de cheltuieli pe care ni s-au dus cei mai mulți bani, cu scopul de a planifica cum să cheltuim în viitor.

George: Exact! Așa vom putea planifica care sunt veniturile pe care le vom avea pe perioada proiectului nostru, cât să economisim lunar pentru sine și totodată, care-i suma pe care am putea să o angajăm lunar, fiecare, pe proiectul nostru.

Ada: Parcă mi-ai spus că este recomandat să economisim 10% lunar. 

Daniel: Bun! Dar 10% pare un procent mic din cei 60 lei ai mei, pe care îi am săptămânal ca bani de buzunar. Sunt 6 lei pe care ar trebui să-i aloc pentru mine, și încă 6 lei pentru tezaur. Corect? 

George: Dap, cam așa ceva. Poate părea că 6 lei lunar pentru proiectul nostru este o sumă derizorie. Dar așa cum a menționat și Ada, să nu uităm că e musai să punem 10% în economiile proprii, pentru urgențe sau pentru dorințele noastre. 

Daniel: Înțeleg, atunci, uite ce vă propun! Pe perioada proiectului, am putea contribui lunar cu 20 lei fiecare. Așa am avea 100 lei pentru a ne desfășura activitatea de documentare și pentru a ne finanța proiectul, în fiecare lună.

Ana: Pare un calcul simplu. Cred însă că ne poate depăși posibilitățile personale. Eu aș vrea să începem așa cum sugerează George, dar suplimentar să căutăm și surse alternative. Mici donații de la părinți, rude și prieteni ar fi binevenite. În plus, îmi închipui că am putea salva bani folosind unele resurse personale pentru diferitele activități pe care va fi important să le desfășurăm. De exemplu, poate pentru a ne deplasa la distanță va fi necesar să împrumutăm o căruță, de exemplu. 

Rareș: Da, doar să nu uităm că pentru cal va trebui să avem nutreț și apă. :) Bicicletele și trotinetele ar putea fi mai puțin costisitoare, zic eu.

Ada: Bine, bine… Avem totuși nevoie de ceva bani, clar. Uite, va trebui să cumpărăm domeniul pentru blog, o temă de design, un certificat SSL, un spațiu Cloud etc. 

George: În mod cert vor fi ceva cheltuieli! Economisirea nu înseamnă doar să punem deoparte bani, ci și să fim atenți la cum ne cheltuim resursele și să găsim soluții creative în a salva bani, dar ne crea și proiectul. Haideți să ne punem la treabă în a găsi soluții!

Rareș: Că tot este o regiune împădurită, tirolienele și lianele ar putea fi mijloace amuzante și foarte rapide pentru a ne deplasa dintr-un loc în altul, precum Tarzan. Hahaha

Ada: Pe măsură ce vom afla mai multe informații din teren, vom putea să ne documentăm descoperirile. Astfel, ne vom putea schița bugetul pentru investigația noastră, pas cu pas. Practic, am începe cu un buget de 100 lei, constituit în medie cu 20 lei de la fiecare, așa cum ne-a propus Daniel. Apoi, ne vom monitoriza cu atenție cheltuielile pentru a ne asigura că ne încadrăm în bugetul planificat. Am putea chiar ca lună de lună să încercăm să punem bani deoparte, pentru cheltuieli neprevăzute, chiar din bugetul pentru proiect. Vom vedea!

PAGINĂ DE JURNAL | Intrări și Ieșiri de Numerar

• Elaborează o listă a intrărilor tale de numerar, care include în esență orice bani pe care îi primești. Banii tăi ar putea proveni din burse, bani de buzunar de la părinți sau bunici, bani din unele proiecte în care te implici, dar în niciun caz din alocație. Pe aceea o pui deoparte, nu te atingi de acei bani chiar și dacă ești falit(ă)!

• Nu uita să enumeri doar veniturile disponibile, deoarece unul dintre scopurile principale ale exercițiului privind fluxul de numerar este să-ți oferi o imagine clară a locului unde primești banii și cum îi cheltui. 

• Odată ce ai detaliat toate sursele de venit, adună-le pentru a calcula suma totală a veniturilor tale.

• Apoi, efectuează un calcul retrospectiv pe ultimele 6 luni, pentru a descoperi câți bani din care categorie de cheltuieli îți drenează bugetul. Astfel, în funcție de această informație, îți vei putea ajusta modul de a cheltui în viitor. 

• Caută să vezi cum poți pune deoparte 10% din veniturile tale lunare. Îndrăznește să salvezi chiar 20%. Crezi că vei reuși? 

Eu cred că da, dar depinde doar de tine! 

Mult succes!

Știai că…

Unul dintre cei mai importanți pași pe care oamenii inteligenți financiar îl fac, este să se plătească pe ei prima dată. Ce înseamnă? Primul lucru pe care îți recomand să îl faci atunci când primești bani de buzunar, burse sau stimulente financiare este să te plătești pe tine punând deoparte o parte din bani, înainte de a-ți cumpăra sau achita orice ai nevoie sau îți dorești cu ardoare. Altfel spus, este important să pui un procent din veniturile tale deoparte și abia apoi sa plătești restul cheltuielilor!

Sunt lucruri mici pe care le putem face, de care putem ține cont, pentru a ne salva banii. Spre exemplu, atunci când îți dorești să achiziționezi un telefon nou sau o pereche de teniși abia apăruți pe piață, caută ofertele, compară prețurile, așteaptă o reducere sau negociază costul. Fiecare preț mai bun obținut este o cheltuială pe care ai reușit să o salvezi și chiar dacă uneori pare că nu ai câștigat foarte mult, fiecare economie pe care o faci contează. Esențial este să-i pui deoparte, într-un borcan pe care scrie ˝Bani salvați˝. Bineînțeles, banii aceia se pot duce în viitor către alte lucruri pe care ți le dorești, pentru care ai economisit în prealabil. Dar ce spun aici, este să-țoi creezi premize pentru a te simți motivat(ă) să economisești ritmic.

Cel mai potrivit lucru pe care-l vei putea face odată ce descoperi că ți-ai administrat deficitar banii, este să povestești cu părinții, frății sau prietenii tăi despre ce ai învățat din această experiență și ce ai putea face diferit data viitoare. Este posibil să-ți fi cheltuit alocația sau banii de buzunar pe o săptămână în doar două zile, să-ți fi achiziționat un produs care n-a mai părut atât de atractiv după ce l-ai cumpărat, să nu mai fi avut suficienți bani pentru autobuz, dar nu-i un capăt de țară. Îți poți regla situația financiară, oricând, făcând la un moment dat acest exercițiu simplu de monitorizare a ultimelor 6 luni, pentru a-ți planifica mai înțelept viitorul.

O analiză lunară a fluxului de numerar ar putea fi ușor de efectuat, deoarece facturile sunt de obicei scadente în fiecare lună. În cazul în care veniturile tale variază de la o lună la alta, ai putea să-ți elaborezi o analiză personală semestrială, așa cum ți-am sugerat mai sus.