Capitolul 8 | PUTEREA DE CUMPĂRARE

Formula de calcul a valorii în timp a banilor ia în considerare suma de bani, valoarea sa viitoare, potențialul de câștig al individului, dar și intervalul de timp sau numărul de perioade de capitalizare în cazul economisirii sau investirii.

Să spunem că avem opțiunea de a câștiga 100.000 de lei acum sau 100.000 de lei peste trei ani. În ciuda valorii nominale egale, cei 100.000 de lei de astăzi valorează mai mult și au o utilitate superioară decât peste trei ani, din cauza costurilor de oportunitate asociate cu întârzierea. Pe scurt, un câștig întârziat este o oportunitate ratată.

Aceasta înseamnă că impactul negativ asupra valorii în timp a banilor care se depreciază din cauza inflației, fac ca puterea de cumpărare să scadă pe măsură ce prețurile cresc.

Valoare banilor poate crește numai dacă sunt investiți acum, pe termen lung și doar dacă obținem un randament pozitiv în intervalul temporal respectiv. Banii care nu sunt investiți acum își pierd valoarea în timp. Prin urmare, o sumă de bani pe care ne așteptăm să o plătim în viitor, indiferent de cât de încrezători suntem, își va pierde valoare între timp.

Află cum inflația și deflația îți pot influența puterea de cumpărare, parcurgând capitolul 8 din Eu și banii | Un jurnal personal de aventuri financiare

Spor la lecturat!

Ada: Spuneți-mi ce știți despre inflație. Tot am auzit acest termen menționat încontinuu la știri. În ultimul timp, mama este tot mai agitată și spune mereu că nu ne mai ajung banii de hrană și de întreținere a gospodăriei.

Daniel: Eu am învățat la școală că inflația este caracterizată de creșterea nivelului generalizat al prețurilor bunurilor si serviciilor aflate in circulație.

George: De aceea, inflația determină scăderea puterii de cumpărare a oamenilor cu aceeași unitate monetară. Altfel spus, inflația este o situație în care banii noștri nu mai cumpără la fel de mult ca înainte, deoarece serviciile și produsele costă mai mult acum.

Rareș: Aham… mi-am auzit părinții și bunicii vorbind recent despre faptul că laptele și pâinea costau mult mai puțin înainte. Aceasta cred că-i inflația. Corect?

George: Dap. Să văd dau un exemplu mai concret. În anul 2000, un spectator putea cumpăra un bilet de film cu aproximativ 13-15 lei. Astăzi, costul mediu al unui bilet la film este de aproximativ 20-25 lei. În concluzie, în urmă cu 3 ani, o persoană putea cumpăra două bilete cu 30 lei, dar astăzi, cu aceiași 30 lei poate cumpăra doar un bilet. Putem spune că moneda are mai puțină valoare acum decât înainte, din cauza inflației.

Ana: Totuși, de ce ar trebui să ne încărcăm creierul cu termeni așa greu de înțeles?

Ada: Pentru mine este la fel de complicat de înțeles, Ana, dar mă străduiesc să țin pasul cu băieții. Sper că explorând acest subiect vom putea să aflăm de ce le este greu părinților și bunicilor noștri să facă față cheltuielilor curente, în anumite perioade de timp. 

Daniel: Mda… inflația are un efect în întreaga economie. Unii oameni trebuie să limiteze cantitatea de articole de lux pe care le cumpără cu regularitate, în timp ce alți oameni trebuie să poată acoperi costurile pentru necesități zilnice, cum ar fi mâncarea și întreținerea locuinței, poate chiar chiria. 

Ada: Înțeleg că magazinele vând mai puține produse, iar economia în general are de suferit.

George: Exact! Vă propun să facem un exercițiu de imaginație. Să presupunem că pe parcursul următorilor 10 ani prețurile produselor pe care le cumpărăm se dublează. Dacă venitul părinților noștri s-ar dubla de asemenea, ei vor cumpăra: A. Mai puțin decât cumpără acum? B. La fel cât cumpără acum? C. Mai mult decât cumpără acum?

Ana: Parcă ne-ai întins o capcană. Mi-e și teamă să răspund, nu cumva să greșesc.

Daniel: Păi, ce crezi, iei vreo notă proastă? Eu zic că ar trebui să ne adresăm mai des astfel de întrebări unii altora. Răspunsurile pot varia dar răspunsul corect este ˝dublarea venitului ne va permite să ne păstrăm nivelul de trai actual chiar dacă prețurile bunurilor pe care le cumpărăm se dublează˝.

George: Dacă-mi dați voie, vă mai provoc pe această temă. Imaginați-vă că rata dobânzii la contul de economii al familiei voastre este de 1 % pe an, iar inflația anunțată este de 2 % pe an. După un an, cu banii din cont părinții voștri vor putea cumpăra A. Mai mult decât în prezent, B. Exact la fel ca în prezent sau C. Mai puțin decât în prezent? 

Daniel: În primul rând, rata inflației de 2% este mai mare decât dobânda de 1% a economiilor personale, ceea ce înseamnă că cel care economisește a pierdut putere de cumpărare din cauza inflației. Eu cred că răspunsul corect este ˝mai puțin˝. 

George: Mama mi-a arătat un mod practic prin care să pot înțelege inflația. Economisirea banilor este ca și cum aș face un pas înainte de la punctul A (unde mă aflu acum din punct de vedere financiar) la punctul B (unde doresc să ajung). Iar inflația este ca și cum aș face un pas înapoi. Mi-a mai supus că inflația crește prețul bunurilor și serviciilor și erodează dobânda obținută din economii și investiții, în special din conturile cu dobândă mică.

Rareș: Eu am auzit și de termenul de deflație, care pare să fie opusul inflației și care poate fi la fel de periculos, într-un context dat.

Ada: Ce este deflația?

George: Deflația este un fenomen economic caracterizat, de data aceasta, prin scăderea generalizată a prețurilor bunurilor și serviciilor. 

Daniel: Altfel spus, deflația poate influența semnificativ economia națională la fel ca și inflația, pentru că prețurile sunt scăzute, iar banii au o valoare ridicată.

Ana: Nu înțeleg! De ce ar fi rău dacă scad prețurile, iar banii au o valoare ridicată? Asta ar trebui să fie foarte bine, mai ales pentru noi.

Rareș: Vă dau eu un exemplu. În cazul hranei necesare traiului zilnic, deflația poate determina scăderea prețurilor în mod constant și continuu, cel mai adesea la alimente. Deși poate părea benefic inițial, o deflație persistentă poate afecta agricultorii, fermierii și comercianții, deoarece acestora le vor scădea profiturile și vor întâmpina reale dificultăți în a-și menține afacerile. 

George: Să spunem că un magazin vinde o jucărie la 15 lei, dar nimeni nu o cumpără. În speranța că va vinde, comerciantul reacționează scăzând prețul la 10 lei. Aceasta face ca oamenii să se aștepte ca prețul să continue să scadă, așa că rămân și așteaptă. Dorind să recupereze cel puțin o parte din pierderi, comerciantul scade și mai mult prețul, la 7,50 lei, ceea ce reprezintă jumătate din prețul inițial. Astfel, banii clienților au de două ori mai multă valoare decât înainte. De aceea, acest fenomen se numește deflație.

Daniel: La început, deflația poate să nu sune atât de rău, Ana, precum spui. Banii care au o valoare ridicată sunt buni, nu-i așa? Însă, dacă oamenii știu că prețurile vor scădea, credința comună este că nu vor cheltui deloc bani în speranța că prețurile vor scădea și mai mult. Prețurile mai mici sunt bune pentru clienți, dar defavorabile pentru întreprinzători și comercianți.

George: Da, în context de deflație, părinții, bunicii și prietenii noștri aleg să evite să cheltuie, pentru că se așteaptă ca prețurile să scadă în continuare, ceea ce poate conduce la o scădere a cererii și ca atare, la o stagnare a economiei.

Ana: Înțeleg! Seamănă puțin cu situația economică din pandemie, când oamenii nu prea mai cumpărau produse.

Ada: Da, doar că atunci, mama și tata chiar au economisit bani, pe care ulterior i-au cheltuit, din păcate.

Rareș: Uite, eu tocmai m-am uitat pe net și scrie că deflația poate favoriza și șomajul, pentru că aceasta conduce adesea la scăderea investițiilor în economie. Din cauza profitului scăzut sau a pierderilor înregistrate, unii antreprenori sunt nevoiți să reducă producția, să ˝înghețe˝ salariile actuale sau să le reducă, sau să își concedieze angajații și chiar să ajungă să intre în faliment. 

Daniel: Asta înseamnă, nu doar că angajații își pot pierde locurile de muncă, dar aceștia pot avea reale dificultăți în a-și găsi un nou loc de muncă din cauza mediului economic incert.

Rareș: În concluzie, deflația înseamnă că banii valorează mai mult, dar sunt și mai puțini din cauza lipsei de cheltuieli, a salariilor mici și a șomajului ridicat.

George: Întotdeauna am fost curios în legătură cu modul în care economia și banii au modelat societatea noastră. Am aflat multe informații și astăzi. Vă mulțumesc!

Daniel: Am o idee! Dacă tot ne place așa de mult să ne documentăm, cum ar fi să povestim și altora despre ceea ce aflăm noi. Ar putea fi o bună ocazie să creștem nivelul educației financiare și de cultură generală în comunitatea noastră. M-aș simți tare bine știind că am contribuit la consolidarea bunăstării tinerilor din sat.

PAGINĂ DE JURNAL | Puterea de cumpărare a ta și a familiei tale

Gândește-te la părinții tăi și analizează-le retrospectiv comportamentul atunci când se confruntă cu faptul că produsele pe care le cumpără în mod obișnuit devin brusc mai scumpe. Care este primul lor impuls? Ce anume cumpără? Ce anume îți amintești că renunță să mai achiziționeze în această situație?

Într-o situație de criză (de exemplu, în pandemia COVID), ce cantitate de produse de primă necesitate au cumpărat părinții tăi?

Știai că…

• Gestionarea defectuoasă a economiei poate conduce adesea la creșterea ratei inflației. 

• Inflația este o metodă de contracarare a perioadelor de deflație, pe care băncile centrale o utilizează uneori în economie.

• După toate aparențele, recenta pandemie COVID-19 va influența evoluția inflației și în următorii ani.

• Ca urmare a unei deflații semnificative, în anii 1990, Japonia a suferit o recesiune de 10 ani cunoscută sub numele de "deceniul pierdut”.

• Deflația a contribuit în mare măsură la peisajul economic sumbru din timpul descris în SUA ca fiind ˝Marea Depresiune Economică˝ din anii 1930.

• Inflația este un indicator important pentru că afectează costul produselor pe care consumatorii aleg să le cumpere. Specialiștii sunt de părere că o rată a inflației constantă și previzibilă este ideală. Atunci când inflația este prea mare, bunurile și serviciile costă mai mult, iar consumatorii cheltuiesc mai puțin.

• Istoric, rata medie a inflației pe termen lung se situează în jurul valorii de 3%, iar rata inflației țintă a Băncilor Centrale variază de la un stat la altul în funcție de politicile monetare. Oricare ar fi situația, menținerea unei rate stabile a inflației ar trebui să fie aliniată sistemului de menținere a unui nivel maxim de ocupare a forței de muncă și de stabilitate a prețurilor. 

• Când rata inflației este stabilă, familiile sunt capabile să își prevadă cu exactitate costurile, fie că este vorba de costul bunurilor de consum sau al creditelor angajate.

• Valoarea actuală a unui flux de numerar viitor se calculează prin împărțirea fluxului de numerar viitor la un factor de actualizare care include perioada de timp care va trece și ratele dobânzii preconizate. Valoarea viitoare a unei sume de bani din prezent se calculează prin înmulțirea sumei de bani cu o funcție a ratei de rentabilitate așteptate pe perioada de timp preconizată. 

• Astfel, așa-zisa Regulă 72 este o modalitate empirică pe care o putem folosi pentru a calcula în cât timp banii noștri își pierd din valoare dacă nu sunt investiți și nu sunt protejați de inflație. Să presupunem că rata anuală a inflației este de 4,24%. Împărțim 72 la rata anuală a inflației (72 : 4,24 = 17 ani), iar rezultatul estimează grosier în câți ani prețurile se vor dubla dacă inflația anuală de 4,24% rămâne constantă. Cu alte cuvinte, formula ne arată cu aproximație numărul de ani în care banii își vor pierde jumătate din valoarea actuală.

• https://www.dictionary.com/e/inflation-vs-deflation/ 
• https://www.investopedia.com/terms/t/timevalueofmoney.asp
• https://www.investopedia.com/articles/03/082703.asp
• https://www.nerdwallet.com/article/investing/inflation-calculator
• https://corporatefinanceinstitute.com/resources/valuation/time-value-of-money/